Când trebuie să merg la stomatolog?

Cel puţin o dată pe an la control, detartraj şi periaj profesional (dacă sunt necesare).

Când trebuie să merg la psiholog?

De fiecare dată când vreau mai mult de la viaţă.

Cum şi cu ce trebuie să mă prezint la stomatolog prima oară când vin?

La prima prezentare este bine să vă cunoaşteţi starea de sănătate şi dacă sunt probleme să îi arataţi nişte analize generale sau specifice bolii pe care o aveţi. Este bine să specificaţi toate problemele de sănătate pe care le aveţi pentru a uşura munca medicului şi pentru a nu se folosi substanţe la care aţi putea reacţiona negativ.
Dacă posedaţi radiografii dentare mai vechi, este bine să le aduceţi cu dumneavoastră.
Este bine să mâncaţi înainte de a veni la dentist, în eventualitatea în care se va face anestezie, aceasta va prinde mai bine.

Când trebuie să vin prima oară cu copilul la dentist?

Copilul e bine să fie adus la dentist la doi ani şi şase luni moment în care, în teorie, are 20 de dinţi de lapte în gură. Până atunci dinţii se şterg, din momentul în care apar pe arcadă cu un tifon umed, apoi folosindu-se o periuţă pentru copii mici (conform cu vârsta) se învaţă copilul să ţină periuţa în mână şi eventual dacă este posibil să facă mişcări circulare cu periuţa pe dinţi.

Tratamentul stomatologic doare?

Tratamentele moderne se fac sub anestezie. Doare uşor doar înţepătura de la acul de anestezie care este de 5 ori mai subţire decât un ac normal de seringă.
În situaţia în care nu se poate obţine anestezie în sedinţa respectivă, dacă se poate, se amână tratamentul. Sau se apelează la psihologul cabinetului pentru hipnoză (cu acordul persoanei). Şedinţele sunt înregistrate, iar pacientul primeşte la cerere înregistrarea.

Cum este format un dinte?

Dintele este format din smalţ care îmbracă coroana la exterior, cement care îmbracă rădăcina(-ile) la exterior, dentină şi spaţiul endodontic format din camera pulpara şi sistemul de canale din rădăcini. Sistemul de canale constă din unul până la trei canale principale pe rădăcină cu unul sau mai multe canale secundare.

Cum se formează cariile si ce pot face pentru a le preveni apariţia?

Exista mai multe motive pentru care se poate forma caria dentară. Principalul este o igienă dentară incorectă. Mai există ca factori favorizanţi structura genetică a dintelui, factori metabolici, medicamentele luate pentru anumite boli cronice, alimentaţia incorectă, mod de viaţă incorect.
Pentru a le preveni apariţia este bine să vă sfătuiţi cu medicul dentist ca să determinaţi la ce anume trebuie să fiţi atenţi, funcţie de situaţia personală. Pentru aceasta se pot face şedinte de prevenţie oro-dentară particularizate la situaţia prezentată.

Cum imi aleg periuţa, pasta de dinţi, aţa dentară şi apa de gură?

Funcţie de situaţia prezentată se va personaliza răspunsul, în cabinet.

Am sindromul halatului alb. Cum pot proceda?

Este un sindrom apărut din cauza mediilor spitaliceşti, în care pacientul a suferit diferite traume fizice şi psihice şi de la care pacientul ramîne cu o stare de disconfort la vederea unui halat alb, sau al unui cabinet medical.
În acest cabinet nimeni nu poartă halat alb. Îmbrăcămintea de cabinet constă din haine intens colorate, uneori şifonate de la purtat.
Pentru a scăpa de acestă stare se pot organiza şedinţe în colaborare cu psihologul pentru decondiţionare.

Cum se numesc dinţii şi cum îi identific la mine în gură?

Pornind de la centru spre în spate, orice adult cu dentiţie normală are: un incisiv central, un incisiv lateral, un canin, un premolar unu, un premolar doi, un molar unu, un molar doi şi eventual un molar trei.
Există situaţii în care anumiţi dinţi pot sa nu apară pe arcadă datorită faptului ca nu a existat germenele dintelui, sau pentru că din diferite motive nu a putut erupe. Această situaţie se verifică pe o radiografie în care se văd toţi dinţii şi oasele maxilare.

Ce este o extracţie?

O extracţie constă în anstezie, timp în care medicul analizează radiografia şi situaţia clinică. După instalarea anesteziei cu instrumente speciale se taie ligamentele care leagă dintele de os. Apoi prin mişcări specifice fiecărui dinte în parte se scoate din alveolă. Se curăţa pereţii osoşi de eventualul puroi sau ţesut de reacţie, se verifică marginile osoase ale alveolei şi dacă este necesar se face sutură. În anumite situaţii înainte de sutură, în cavitatea formată se introduce un fel de matrice pentru viitorul os pentru a nu se pierde din volumul osos.

Ce este o obturaţie coronară?

Sau o plombă mai popular, este materialul care se introduce în dinte pentru a reface anatomia, funcţia şi fizionomia dintelui.
Ce este o obturaţie endodontică?
Este materialul care se introduce în rădăcina(-le) dintelui în locul pulpei dentare, după tratamentul endodontic. Constă în cele mai multe cazuri dintr-un sigilant şi gutapercă (un cauciuc natural care nu "îmbătrâneşte").

Ce este diga?

Diga este un cauciuc subţire care îmbracă dintele sau dinţii ce trebuie trataţi, se menţine pe loc cu ajutorul unei cleme şi se ţine deschisă cu ajutorul unei rame. Datorită proprietăţilor cauciucului, acest material se strânge după aplicare în jurul dintelui şi realizează o izolare eficienta. Astfel se poate lucra curat (aseptic), cu lichide foarte neplăcute la gust dar extrem de eficiente în timpul tratamentului şi uscat (materialele folosite la umplerea dintelui se întăresc în mediu uscat). Este comodă pentru pacient pentru că nu mai are posibilitatea să ajungă din greşeală cu limba în dreptul dintelui sau şi mai rău în freza în rotaţie, nu i se face greaţă de la lichidele folosite, de la miros, de la atingerea anumitor zone ce pot declanşa reflex această stare, se relaxează pentru că nu mai trebuie să fie atent la fiecare manevră pe care o face medicul

Ce este un tratament endodontic?

Sau "scoaterea de nerv" în denumirea populară, constă în tratamentul mecanic şi chimic, plus reflexoterapia realizate la nivelul sistemului endodontic(camera pulpară şi sistem canalar). Prin acest tratament se îndepărtează resturile de pulpă prezente, puroiul, se fac spălături combinate cu substanţe dezinfectante pentru a obţine un spaţiu cât mai aproape de steril. Pentru a izola dintele de salivă (purtătoare de microbi) şi pentru confortul pacientului se foloseşte digă (un echivalent de câmp chirurgical în medicina generală).

Ce este o rezecţie apicală?

Este o intervenţie ce se realizează sub anestezie la nivelul rădăcinii dintelui. Din mai multe motive se poate ca la acest nivel să se realizeze un ţesut de reacţie denumit ţesut de granulaţie, care nu poate fi vindecat prin tratament endodontic. Aceasta întervenţie se realizează printr-un “buzunar” realizat în gingie la locul respectiv. Se îndepărtează ţesutul de granulaţie. Se reduce din lungimea rădăcinii 3 mm pentru că în acestă zonă sunt foarte multe canale endodontice secundare, unele imposibil de tratat, după care în interiorul rădăcinii se realizează o cavitate pe traiectul canalului principal endodontic pe o lungime de 3 mm care este umpută cu un material special. După aceea în cavitatea osoasă se plasează un material ce va avea rol de matrice pentru osul ce se va crea ulterior. La final se închide “buzunarul” creat cu câteva fire de sutură.

Ce este un chiuretaj în câmp închis?

Se realizează în cazul bolii parodontale (sau mai popular parodontoză) atunci când afectarea este mică sau medie. Manevra constă în chiretaj gingival(sau chiuretajul pungii parodontale pe peretele gingival), „scaling” prin care se îndepărtează tartrul şi placa bacteriană de pe rădăcinile afectate şi “planing” prin care se finisează suprafaţa rădăcinii dintelui pentru a uşura reataşarea gingiei. Toate acestea se realizează fără a tăia gingia. În timpul acestei intervenţii se fac lavaje în punga parodontală cu lichide care ajută la dezinfectare şi la pornirea rapidă a vindecării.

Ce este un chiuretaj în câmp deschis?

Se realizează în cazul bolii parodontale (sau mai popular parodontoză) atunci când afectarea este mare. Manevrele se realizează sub anestezie. Se realizează o incizie in gingie care formează un “buzunar” un pic mai mare decât punga parodontală existentă. Se îndepărtează ţesutul de granulaţie, tartrul, placa bacteriană, se planează rădăcinile dinţilor afectaţi. În timpul acestei intervenţii se fac lavaje în punga parodontală cu lichide care ajută la dezinfectare şi la pornirea rapidă a vindecării. Apoi se plasează o matrice osoasă care ajută la refacerea volumului osos, şi o membrană care va ajuta la menţinerea matricei până la formarea noului os şi la lipirea gingiei pe dinte în locul dorit de practician.

Ce este un implant?

Un implant este un fel de şurub din titaniu acoperit cu hidroxiapatita (substanta ce sta la baza formării ţesuturilor dentare). Acest şurub este fixat în os şi are rolul de a înlocui rădăcina dintelui. Intervenţia se face sub anestezie locală (uneori potenţată general).
Pe acest şurub se plasează o piesă numită bont care seamnă foarte mult cu dintele şlefuit pentru o coroniţă. Pe acest bont se realizează în colaborare cu tehnicieni specializaţi lucrări protetice particularizate la situaţia prezentată de pacient. În locul bontului uneori se montează patricea unei capse ce va folosi la supraprotezare.

Ce este o coroniţă?

O coroniţă este o lucrare protetică ce reface anatomia funcţională şi eventual estetică a dintelui. Poate fi realizată din acrilat(coroniţă provizorie), compozit, metal, din metal cu faţetă, din metal acoperit de ceramică, din zirconiu acoperit de ceramică sau integral din ceramică.

Ce este o punte?

O punte dentară este o lucrare protetică ce acoperă o lipsă de unu până la trei dinţi unul lângă altul. Ea are rolul de a reface funcţional arcada dentară şi eventual fizionomia. Se realizează prin susţinere pe dinţii limitanţi. Alegerea numărului lor se face după anumite reguli ce ţin de implantarea osoasă a dinţilor stâlpi.

Ce este o proteză scheletată?

Este o lucrare protetică semimobilă. Ea se ancorează prin croşete speciale sau sisteme speciale (gen capse, culise, balamale, magneţi) de dinţii limitanţi ai unei edentaţii de mari dimensiuni sau fără dinte situat în spate. Este o lucrare ce stă fix în gură în timpul zilei, ce se scoate seara şi dimineaţa pentru curăţire.

Ce este o proteză parţială sau totală?

O proteză parţială sau totală este realizată din acrilat roz şi dinţi de culoare albă (protezele cu dinţi “de pahar”). Cea parţială se susţine prin croşete şi pe mucoasă. Cea totală se susţine doar pe mucoasă, ea fiind realizată cu rol cât mai apropiat de ventuză. Ea rămâne pe mucoasă şi datorită musculaturii.

Ce este o supraproteză?

Este o proteză din acrilat roz cu dinţi albi care se susţine prin sisteme speciale gen capse pe implanturi sau pe resturi radiculare prezente pe arcadă şi tratate pentru a îndeplini acest rol. Ea este fixă şi se îndepărtează dimineaţa şi seara pentru curăţare.

Ce este un aparat ortodontic?

Un aparat ortodontic are rolul de a poziţiona dinţii pe arcadă într-o poziţie în care dinţii să aibă rol funcţional maxim şi rol fizionomic cel puţin acceptabil. Sunt mai multe variante de aparat ortodontic. Cel mobil se foloseşte cel mai frecvent la copii pentru mărirea arcadelor şi poziţionarea dinţilor; iar la adulţi se foloseşte la terminarea tratamentului cu aparatul fix.
Aparatele fixe folosesc plăcuţe cimentate pe dinţi în partea vizibilă a dinţilor, din faţă, sau lingual(aparat invizibil).Este format din plăcuţe ce pot fi din metal sau din ceramică, inele dentare pentru agregarea pe molari şi arcuri metalice. Plăcuţe sunt legate între ele prin nişte arcuri metalice cu forţe controlate, poziţionate pe plăcuţe prin elastice colorate. Durata de tratament variază funcţie de aparat şi de modificările necesare. În acest caz este bine să nu vă grabiţi, pentru a nu afecta vitalitatea dinţilor.
Aparatul se alege de catre ortodont funcţie de volumul dintelui, modificările necesare, vârsta pacientului.
Intre ce vârste se poate pune un aparat ortodontic pentru a avea un rezultat?
Nu există o limită de vârstă pentru aparatul ortodontic, doar că după definitivarea creşterii osoase (21-25 de ani) rezultatele sunt mai greu se obţinut, timpul de tratament crescând. Vârsta optimă pentru aparat ortodontic este pâna în 12-13 ani de începere a tratamentului.

Îmi este frică de dentist. Ce pot face?

Se declară această problemă. La prima şedinţă se discută despre originea acestei senzaţii şi motivele care au declanşat-o. Funcţie de gradul de frică se pot realiza şedinţe de discuţii cu medicul dentist, sau în colaborare cu psihologul, pentru a trece peste acest sentiment.
Nu este nici o ruşine în această stare. Mai mult de 90 % din populaţia României prezintă o frică mai mare sau mai mică de dentist, datorită lipsei anestezicelor în perioada anilor ’80 şi eventualelor probleme apărute la o şedinţă la dentist din antecedente.

Ce înseamnă fobia de dentist? Pot scăpa de această stare?

Bineînţeles. Fobia de dentist ca orice altă fobie specifică se caracterizează printr-o anxietate semnificativă clinic provocată de expunerea la un anumit obiect sau situaţie temută (în cazul nostru, stomatologul sau cabinetul stomatologic), ducînd adesea la un comportament de evitare. Psihologul va identifica în trecutul pacientului problemele traumatice pe care pacientul le-a avut în istoria lui medicală. De obicei, această fobie se tratează la prima şedinţă cu psihologul.

Eu nu sunt nebun(ă). De ce să am nevoie de un psiholog?

În general, cei cu afecţiuni psihologice foarte grave, aşa zişii „nebuni” în accepţiunea populară, sunt internaţi în clinici psihiatrice. Este un resentiment peste care occidentul a trecut de mult!
Psihologul este un „şlefuitor” al psihicului uman, el nu poate să-l reformateze din temelii. Acţionează doar la dorinţa expresă a celui care doreşte perfecţionarea; fără această dorinţă REALĂ nici un medic, din nici o ramură sau subramură a medicinii neputînd face nimic. Psihologul îi arată doar CALEA. Şi asta, fără pilule, fără pastile, fără buline…

Ce este hipnoza? În ce constă anestezia prin hipnoză?

În general hipnoza este definită ca fiind o stare alterată a conştienţei. S-a făcut şi se face în continuare o reclamă negativă acestui tip de tratament psihologic deoarece nu foloseşte nici un fel de medicament şi poate trata o gamă foarte variate de probleme mentale şi chiar pe cele cu relevanţă psiho-somatică. În cadrul cabinetului stomatologic se foloseşte doar hipnoza uşoară în cadrul căreia pacientul este conştient şi doar „anesteziat” prin abaterea atenţiei de la actul stomatologic. Toate şedinţele de acest fel sunt înregistrate pe reportofon sau video, iar înregistrarea este oferită pacientului.
De vazut un reportaj transmis pe postul tv Discovery Chanel pentru mai multe detalii: